|
INAPOI
Acest interviu a fost difuzat initial de Radio Vocea Evangheliei,
in cadrul emisiunii "VIETI TRANSFORMATE" si publicat in
cartea cu acelasi titlu.
*******************
MARIANA TIMOFTE
 “Noi
aveam bani multi, bani destui, aveam mobila, aveam casa, aveam
masina, aveam tot ce mi-am dorit, puteam sa ne imbracam, ne
permiteam de toate, un copil reusit, si cu toate astea, nu eram
multumiti deloc, deloc, n-aveam liniste sufleteasca.”
“Noi nu am venit la intamplare pe
lume si nu la intamplare plecam din aceasta lume. Viata noastra este
ca un abur pe pamant. Trebuie sa ne intalnim intr-o zi cu Creatorul
nostru, cu Facatorul nostru.“
"Daca am
avut o viata zbuciumata, nemultumita sufleteste, acum ii multumesc
Domnului Isus, ca dupa ce L-am cunoscut, mi-a adus liniste
sufleteasca si liniste in caminul meu."
Mariana Timofte:
M-am nascut intr-o familie de
crestini ortodocsi. Cand noi am crescut mai marisori, mama mea a
imbratisat credinta penticostala, tata nu. Noi copiii am tras de
partea tatalui, ne-am dus in lume. Mama a murit de tanara. Dupa
multi ani s-a pocait si tata.
M-am casatorit cu un sot binecuvantat
de Dumnezeu. Vreau sa spun pentru oricine, niciodata lacrimile mamei
nu cad jos, pentruca am trait aceasta experienta in viata mea: mama
s-a rugat mult pentru mine.
Reporter:
A fost totusi o perioada in viata
d-vs. cand nu L-ati cautat in mod special pe Dumnezeu, chiar daca
mama d-vs. s-a rugat si a varsat lacrimi pentru intoarcerea d-vs.
Mariana Timofte:
Influenta in lume este tare mare si
te poate prabusi asa de usor influenta asta, te poate marginaliza
undeva, nici sa nu-L cauti pe Dumnezeu, nu sa-L gasesti, nici macar
sa nu-L cauti.
Dumnezeu m-a binecuvantat si cu un
copil deosebit, cu niste trasaturi bune. A jucat fotbal de mic, a
invatat foarte bine la scoala, a fost un copil binecuvantat de
Dumnezeu. Eu si sotul meu am lucrat, am castigat bine, am fost
oameni cu bani, l-am crescut pe Nelutu as spune eu chiar destul de
frumos, numai nu cu frica lui Dumnezeu, ci cu “eul” nostru. La noi a
fost un “eu” asa de mare, incat daca putea sa plezneasca, pe toti ne
dadea jos.
Aveam bani, sotul meu n-a fumat, n-a
baut, n-am fost niste oameni stricati, am fost oameni respectati in
Anina si cu asta credeam ca am rezolvat totul.
Daca era o sarbatoare, un revelion, o
nunta, puteam sa-mi fac 2-3 rochii, dar la nunta aceea nu puteam sa
ma simt bine. Nu stiu ce aveam, dar cred ca rugaciunile mamei nu
m-au lasat niciodata sa ma simt bine in aceasta lume.
Sa nu-mi spuna nimeni, cel care are
bani mai ales, ca nu-l infatueaza asa ceva. Ca banii asa-l strica pe
om de nici nu stie cum il cheama. Noi aveam bani multi, bani
destui, puteam sa ne imbracam, ne permiteam de toate, un copil
reusit si cu toate astea, nu eram multumiti deloc, deloc. Eu
cel putin am fost nemultiumita. Numai atata, vorba banateanului:
“Falosia era de noi”. De falosie nu ne-ntrecea nimeni. Dar, daca un
copil al lui Dumnezeu se uita in ochii mei, putea sa citeasca
oricand ca nu sunt multumita in interiorul meu de tot ceea ce aveam.
Aveam mobila, aveam casa, aveam masina,
aveam copil, aveam tot ce mi-am dorit. Nu am avut o multumire
sufleteasca.
Reporter:
In perioada cand toate lucrurile va
mergeau bine, v-ati gandit de ce nu aveti multumire sufleteasca, sau
unde o puteti gasi?
Mariana Timofte:
Aveam o vecina care ma tot chema la
biserica. Eram asa de impietrita, asa de rautacioasa si asa de plina
de sine, incat cum sa ma fi dus eu acolo, ca acolo erau oameni
saraci.
intr-o zi, m-am dus cu vecina aceasta
la biserica si am inceput sa merg in fiecare duminica.
Dar sotul meu mi-a spus ca divorteaza
de mine daca ma pocaiesc. Au trecut 14 ani in care sotul meu mergea
la ortodocsi, eu am mers la penticostali. Am simtit inlauntrul meu
ca Dumnezeu va schimba starea noastra. Daca ne suparam unul pe
altul, era foc, nici nu mai vorbeam, ne scriam bilete.
Prin anii ’90, copilul meu a jucat la
Poli, prin Harul lui Dumnezeu, nu prin meritele lui. si am venit la
Timisoara. Era vara. La Sala Olimpia era o evanghelizare. Am mers si
eu cu sotul meu. Acolo fratii mi-au facut ungerea cu untdelemn,
pentruca eram bolnava, am avut o cadere de calciu. Dar dupa ce am
plecat de acolo, mi-am luat din nou pastilele pe care le luam si
inainte de ungere. in noaptea aceea am auzit o voce care mi-a spus
“Sa nu mai iei pastile. Eu mi-am intins mana peste tine.” De atunci
ii multumesc lui Dumnezeu ca au trecut 10 ani si n-am mai luat nici
o pastila. Daca Dumnezeu mi-a spus ca si-a intins mana, L-am crezut.
Am vazut atunci minunea, si eu si sotul meu, dar de intors nu ne-am
intors la Domnul.
Asta era prin luna Mai. in Noiembrie,
copilul trebuia sa vina din Portugalia, pentruca era convocat la
Nationala. in timpul ce mergeam cu sotul meu cu masina, am avut un
mare accident, ne-am rasturant, dar fara sa avem nici o zgarietura.
Atunci o voce tot asa imi spunea: “Mariano, Dumnezeu ti-a mai dat o
sansa. Mariano, Dumnezeu ti-a mai dat o sansa.”
in ’92 am inceput sa mergem mai des
la Elim. in ’93 vine Nelutu si-l face cetatean de onoare al Aninei.
si ne spune fiul nostru: “am auzit ca voi vreti sa va pocaiti”. De
parca ii mare rusine sa fii pocait. Sa fii beat in sant nu e rusine
deloc, este normal, dar sa fii pocait nu poti sa fii acceptat de
societate deloc.
Atunci am avut un vis de noapte in
care o voce imi spunea: “Oare trebuie sa-ti vorbesc mult?”.
intr-o zi stau cu sotul meu de vorba
si el imi spune: “Asa de jucam cu viata noastra, pentruca nici nu
suntem pocaiti, nici nu ne ducem niciunde.” Atunci am mers la
Biserica Elim. A predicat fratele Codreanu si a facut chemare, la
care noi ne-am predat. Am venit acasa si am multumit lui Dumnezeu ca
mi-a dat taria sa merg acolo in fata, la chemare, ca de multe ori am
vrut sa merg, dar erau cerceii mari in ureche si nu puteam sa-i dau
jos. De atunci sotul meu si cu mine am ramas la biserica
penticostala Elim si nu l-as lasa pe Dumnezeu pentru nimic.
Reporter:
Cand nu-L cunosteati pe Dumnezeu, ati
avut de toate, n-ati dus lipsa de nimic, dar n-ati avut pace
sufleteasca, n-ati avut bucurie in inima.
Mariana Timofte:
Da! si pot sa spun oricui, celor cu
bani multi, ca nu dorm linistiti. Eu am bani multi, dar sa stiti ca
acum nu ma mai gandesc la ei si pot sa dorm linistita, pentruca il
am pe Dumnezeu. Dar pe cand aveam bani si nu-L aveam pe Dumnezeu,
niciodata n-am dormit linistita. Am fost intotdeauna pusa numai pe
harta si era o rautate si un egoism in mine, care nu ma lasau sa fiu
linistita.
Acum ma rog ca si fiul meu, care a
fost binecuvantat cu atatia bani si cu toate binecuvantarile
pamantesti, sa-L cunoasca pe Dumnezeul adevarat, pe Dumnezeul lui
Ilie, nu al lui Baal.
Pe data de 10 Ianuarie 2000, sotul
meu a facut o hemoragie cerebrala, la care doctorii nu I-au dat nici
o sansa. Eu le-am spus sa faca tot ce pot ca oameni, ca in rest face
Dumnezeul meu. si Dumnezeu si-a facut minunea. Dintr-o hemoragie
cerebrala, sotul meu acum merge pe picioare, mananca - cine il vede
nici nu poate sa creada ca a fost paralizat. Abia acum vad cata
liniste si pace a putut aduce in casa mea intoarcerea mea la
Dumnezeu. si Dumnezeu mi-a dat o incercare asa de grea si mi-a dat o
biruinta asa de mare. Cand mi-au spus doctorii ca nu au ce sa-i
faca, am spus: “Nu se poate! Eu am un Dumnezeu mare caruia ii
slujesc.” L-am chemat pe fratele Mot seara, i-a facut ungerea cu
untdelemn si o rugaciune, si toata noaptea si-a miscat si mana si
piciorul.
Dupa ce a venit fiul meu acasa, nu
i-a venit sa creada. Pentruca i-am trimis pe fax rezultatele de la
analize, si a consultat medicii portughezi, care i-au spus la fel,
ca situatia este critica. imi spunea la telefon: “Mama, fa ceva,
roaga-te pentru tata!”, pana intr-o zi cand l-am repezit si i-am
spus: “stii ceva, mai roaga-te si tu, ca tata-tu s-a rugat pentru
tine tot timpul!”.
Asa cum eram si eu cand
aveam de toate, dar n-aveam liniste in suflet, asa este si fiul meu
acum. si el si prietenii lui trebuie sa stie ca fiecare, vor sau nu
vor, o sa stea in fata scaunului de judecata.As vrea sa spun
prietenilor lui Nelutu si lui Nelutu ca cele 10 porunci, cu dezmatul
si desfraul, sunt pentru toata lumea. Daca astazi este modern sa
traiesti viata cum iti convine - intai sa stai cu un om 5 ani si
dupa aceea sa te casatoresti - as vrea sa le spun ca in fata
scaunului de judecata nu se vor putea dezvinovati.
Prietenii lui Nelutu trec prin mari
incercari. L-au adus si pe popa in casa ca sa le sfinteasca casa,
dar degeaba le sfinteste popa daca nu le sfinteste Dumnezeu.
Majoritatea oamenilor, mai ales cei
cu influenta si cu bani, il percep pe Dumnezeu ca pe un fel de
masina automata de spalat pacate. Dar cand sunt intr-un pat de
spital, toti striga dupa Dumnezeu, sa-i vindece, numai ei sa nu se
pocaiasca.
Daca am avut o viata zbuciumata, nemultumita
sufleteste, acum ii multumesc Domnului Isus, ca dupa ce L-am
cunoscut, mi-a adus liniste sufleteasca si liniste in caminul meu.
As vrea sa spun tuturor
sa nu se joace cu viata lor. intr-o zi vor lasa toata averea, tot
aurul, tot ce au avut si se vor duce intr-un mormant. As vrea sa
intreb pe fiecare, daca la noapte moare, se gandeste unde-si va
petrece vesnicia?
Noi nu am venit la
intamplare pe lume si nu la intamplare plecam din aceasta lume.
Viata noastra este ca un abur pe pamant. Trebuie sa ne intalnim
intr-o zi cu Creatorul nostru, cu Facatorul nostru.
|
