Aproximativ 10.000 de persoane au optat pentru eutanasie în Olanda în 2024



Autor: Vera Kirilă | 02 APRILIE 2025

Foto: researchoutreach.org


Aproximativ 10.000 de persoane au fost eutanasiate în Olanda în anul 2024, cu 10% mai mult față de 2023. În rândul celor care au solicitat sinuciderea asistată se numără atât persoane care au suferit de boli fizice, cât și persoane care s-au confruntat cu probleme de natură psihică. 

Conform raportului făcut public de Comitetele Regionale de Revizuire a Eutanasiei (RTE), 9.958 de persoane au fost eutanasiate în ultimul an, dintre care 219 se confruntau cu tulburări psihologice.  

Raportul mai specifică faptul că în 86,29% dintre cazuri, persoanele care au apelat la sinucidere asistată se confruntau cu afecțiuni precum boli cardiace, cancer, tulburări ale sistemului nervos și afecțiuni pulmonare. De asemenea, în 427 dintre cazuri, persoanele eutanasiate sufereau de demență. 

Au solicitat eutanasia și 54 de cupluri care și-au dorit să moară împreună cu partenerul de viață. Tot în 2024, un minor a fost eutanasiat din cauza suferinței insuportabile provocate de o afecțiune fizică”.

Raportul menționează și șase cazuri în care medicii care au efectuat eutanasia nu au ținut cont de „cerințele de îngrijire necesare pentru acordarea eutanasiei.”

Ce este eutanasia?

Eutanasia este definită ca fiind o „metodă de provocare (de către medic) a unei morți precoce, nedureroase, unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferință îndelungată și grea”. Aceasta se împarte în mai multe subcategorii:

  • Eutanasia voluntară – atunci când persoana își exprimă dorința de a fi eutanasiată.
  • Eutanasie involuntară – atunci când se pune capăt vieții unei persoane care nu și-a dat consimțământul explicit în acest sens.
  • Eutanasia nevoluntară – atunci când persoana în cauză nu își poate exprima consimțământul sau refuzul. Aici vorbim despre nou-născuți, persoane aflate în stare vegetativă sau care se confruntă cu dizabilități intelectuale.
  • Eutanasia pasivă – când un pacient renunță la tratamentul sau la aparatele care îl țineau în viață.
  • Eutanasia activă – când medicul îi administrează unei persoane un tratament letal.
  • Eutanasia asistată – atunci când medicul îi oferă persoanei mijloacele prin care să își curme viața, iar aceasta pune actul de sinucidere în practică.
Îngrijorări privind tinerii cu probleme psihice care solicită eutanasia

În 2001, Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat eutanasia, în ciuda protestelor creștine care s-au opus vehement acestei proceduri. Deși inițial legea privind eutanasia specifica anumite condiții stricte, inclusiv faptul că pacienții puteau fi eutanasiați doar dacă erau în deplinătatea facultăților mentale atunci când luau această decizie, lucrurile s-au schimbat de-a lungul anilor. 

Experții în psihiatrie și-au exprimat îngrijorarea față de numărul tot mai mare de persoane eutanasiate din cauza afecțiunilor psihice, mai ales că un procent semnificativ dintre acestea sunt tineri cu vârstă de până la 30 de ani. 

Damiaan Denys, profesor de psihiatrie la Centrul Medical al Universității din Amsterdam, și-a manifestat indignarea vizavi de acest aspect într-un interviu publicat de The Guardian:
 „Aceasta este o problemă controversată, deoarece nu este clar dacă tinerii de această vârstă pot îndeplini criteriile de diligență necesare. Cum se poate stabili cu certitudine, la această vârstă, că un tânăr cu un creier încă în dezvoltare dorește cu adevărat să moară, că viața este percepută ca fiind lipsită de speranță și fără perspective și că toate tratamentele posibile au fost deja epuizate?
Pe de altă parte, Fransien van ter Beek, membru al grupului olandez pro-eutanasie NVVE, susține că regulile privind sinuciderea asistată sunt încă prea stricte: 
Vedem că persoanele care solicită eutanasia încă ajung prea des într-un labirint birocratic. (…) Din fericire, din ce în ce mai multe persoane reușesc în cele din urmă să găsească o cale de ieșire”, a declarat acesta. 
Poziția României vizavi de eutanasie

Din 2024, eutanasia este legală în Elveția, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Austria, Spania, Portugalia, Columbia, Canada, Australia și Noua Zeelandă. De asemenea, 10 state americane au legalizat eutanasierea: Oregon, California, Colorado, Hawaii, Montana, Maine, New Jersey, New Mexico, Vermont și Washington, plus Districtul Columbia.

Franța, Irlanda și Marea Britanie iau în considerare legalizarea eutanasiei.

În România, eutanasia nu are un cadru legal și nu este permisă în nicio circumstanță. Se pune accentul pe îngrijirea sporită a persoanelor care se află la sfârșitul vieții și pe oferirea îngrijirilor paliative pacienților care suferă dureri intense din cauza unor boli în fază terminală. 

Îngrijirea paliativă presupune tratamente care să amelioreze durerea pacientului, dar și o atenție deosebită acordată aspectelor psihologice și spirituale ale bolnavului și ale familiei acestuia.

Cum privesc creștinii eutanasia?

După cum am menționat anterior, creștinii au militat împotriva legalizării eutanasiei în lume. Din perspectivă creștină, Dumnezeu, Cel care ne-a dăruit viață, este singurul care ne-o poate lua. Viața este un dar care nu ne aparține, prin urmare, nu avem dreptul să îi punem capăt.

Biserica privește eutanasia atât ca pe o crimă, cât și ca pe un act de sinucidere: crimă din partea medicului care administrează medicamentele letale și sinucidere dacă pacientul și-a exprimat dorința de a fi eutanasiat. Este o încălcare a poruncii divine: „Să nu ucizi” (Exodul 20:13).

De asemenea, Biserica subliniază faptul că medicii sunt chemați să facă tot ce le stă în putere pentru a îmbunătății viața pacienților și în niciun caz să decidă să o curme.

Nu voi da nici un medicament letal nimănui, chiar dacă ar cere şi nici nu voi sfătui pe cineva la aceasta” – Jurământul lui Hippocrate

Următoarele emisiuni

WhatsApp us